ELENA DINU, MIHAELA BÎRSAN, CRISTINA GHIŢULICĂ, GEORGETA VOICU, ECATERINA ANDRONESCU


Rezumat

Prin metoda sol-gel a fost sintetizată, la temperatura camerei, o nanopulbere fosfatică ca precursor pentru obţinerea de hidroxiapatită (HAp), folosind ca materii prime azotatul de calciu tetrahidrat (Ca(NO3)22O) şi trietil fosfat (C6H15O4P). Pulberea a fost presată uniaxial sub formă de epruvete cilindrice care au fost tratate termic în vederea sinterizării la diferite temperaturi cuprinse între 850 şi 1300°C, palier 2 ore.

Amestecul precursor a fost caracterizat prin tehnici de analiză derivatografică (DTA/TG).

Materialele ceramice obţinute au fost caracterizate din punct de vedere chimico-mineralogic prin difracţia de raze X (XRD) şi analiză de spectroscopie de difracţie de raze X dispersivă (EDX), iar din punct de vedere microstructural prin tehnici de microscopie electronică de baleiaj (SEM) şi microscopie electronică de transmisie (TEM). De asemenea, materialele ceramice au fost caracterizate din punct de vedere mecanic prin determinarea rezistenţei mecanice la compresiune, iar valorile obţinute indică o bună comportare a acestora.

Cuvinte cheie

metodă sol-gel, analiză termică, metodă RX, SEM, TEM

ELENA DINU, CRISTINA GHIŢULICĂ, GEORGETA VOICU, MIHAELA BÎRSAN, ECATERINA ANDRONESCU


Rezumat

În vederea obţinerii de biomateriale fosfatice în general sunt utilizate metode neconvenţionale, pe cale umedă. Astfel, în lucrarea de faţă a fost utilizată metoda de sinteză de tip pirosol. Ca materii prime utilizate s-au folosit azotat de calciu tetrahidrat (Ca (NO3)2·4H2O) şi trietil fosfat (C6H15O4P). Optimizând parametrii de sinteză pirosol au fost obţinute nanopulberi de hidroxiapatită (HAp), la diferite temperaturi de piroliză, cuprinse între 600 şi 1000°C.

Amestecul precursor a fost caracterizat prin tehnici de analiză derivatografică (TG- DTG). Nanopulberile de HAp au fost caracterizate din punct de vedere chimico-compoziţional şi morfologic prin difracţie de raze X (DRX), microscopie electronică de baleaj (SEM) cuplată cu analiză de difracţie de raze X dispersivă (EDX) şi microscopie electronică de transmisie (TEM). Aceste tehnici au permis obţinerea de informaţii privind influenţa temperaturii de sinteză asupra caracteristicilor pulberilor de hidroxiapatită obţinute.

Cuvinte cheie

sinteză pirosol, analiză termică, metodă RX, SEM, TEM

ALEXANDRU MIHAI GRUMEZESCU, ECATERINA ANDRONESCU, ANTON FICAI, GEORGETA VOICU, OCTAVIAN COCOŞ, MARIANA CARMEN CHIFIRIUC


Rezumat

Scopul acestei lucrǎri a fost obţinerea unei biostructuri hibride, combinând uleiul esenţial de Eugenia caryophyllata şi o reţea de silice şi demonstrarea prin studii in vitro, a potenţialului chemoterapeutic de a imbunǎtǎţi eficienţa diferitelor clase de antibiotice asupra tulpinilor bacteriene Gram-pozitive şi Gram-negative. Structura hibridǎ obţinutǎ a îmbunǎtǎţit semnificativ activitatea antibioticelor topice, cum ar fi bacitracina şi sulfatul de neomicină, prin reducerea semnificativǎ a concentraţiei minime inhibitorii. Aceastǎ activitate de potenţare a activitǎţii antibioticelor, asociatǎ cu lipsa toxicitǎţii in vitro, demonstreazǎ potenţialul relevant al structurii hibride obtinuţe pentru aplicaţii în biomedicină, în special în terapia antimicrobiană.

Cuvinte cheie

material hibrid, silice, eliberare medicament, biocompatibilitate, terapie antimicrobiană

ALINA MARIA HOLBAN, ALEXANDRU MIHAI GRUMEZESCU, ANTON FICAI, CARMEN MARIANA CHIFIRIUC, VERONICA LAZĂR, RADU RĂDULESCU


Rezumat

În ultimii ani, există un interes crescut pentru utilizarea nanoparticulelor de magnetită pe scară largă pentru aplicatii biomedicale, cum ar fi prevenirea colonizării microbiene şi dezvoltarea de sisteme de eliberare ţintită a medicamentelor. Acestea ar putea stabiliza componentele active volatile ale uleiurilor esenţiale îmbunătăţind activitatea lor antimicrobiană. Acest studiu raportează obţinerea unei noi suprafeţe nano-bio-active, utilizată pentru îmbunătăţirea activităţii antimicrobiene a pansamentelor clasice. Rezultatele noastre demonstrează că pansamentele textile nanomodificate prezintă o mare activitate împotriva biofilmelor fungice. Aceste proprietăţi recomandă acoperirea nano-bio-activă pentru proiectarea de noi suprafeţe antimicrobiene utilizate în scop medical.

Cuvinte cheie

hidroxiapatită, XRD, FTIR, piromorfit

SORIN ION JINGA, GEORGETA VOICU, IONELA VASILE, ALINA IOANA BĂDĂNOIU


Rezumat

Sinteza materialului vitros care a stat la baza obţinerii de mase de tip vitroceram a fost realizată prin metoda sol-gel la temperatură normală, compoziţia sa fiind plasată în sistemul CaO-SiO2-P2O5-CaF2-MgO. Ca materii prime s-au utilizat: tetraetil ortosilicat (C6H16O3Si - TEOS), azotat de calciu tetrahidrat (Ca(NO3)2·4H2O), trietil fosfat (C6H15O4P - TEP), acetat de magneziu ((CH3-COO)2Mg) şi fluorură de calciu (CaF2). Masele de tip vitroceram au fost obţinute prin tratarea termică a gelului uscat şi calcinat la 700°C la diferite temperaturi- 700°C, 800°C şi 1000°C, palier 2h. Materialele sintetizate au fost caracterizate prin tehnici de analiză termică complexă (ATD-TG), difracţie de raze X (XRD) şi microscopie electronică de baleiaj (SEM). Vitroceramicile au fost caracterizate din punctul de vedere al bioactivităţii, prin testări in-vitro, prin imersarea în lichid fiziologic simulat (SBF) timp de 14 zile la temperatura de 37°C şi caracterizate din punct de vedere al compoziţiei mineralogice (prin analiza XRD) şi sub aspect morfologic (prin analiza SEM). În urma analizelor efectuate s-a putut observa formarea unui strat friabil format în principal din fluoroapatită care prezintă aglomerări cu morfologie sferică alcătuite din cristale rotunjite sau alungite precum şi prezenţa fluoroapatitei cu morfologie de tip „zmeură”.

Cuvinte cheie

metodă sol - gel, vitroceramică, fluoroapatită, încercare in - vitro

ANA MARIA HOLBAN, ALEXANDRU MIHAI GRUMEZESCU, ECATERINA ANDRONESCU, VALENTINA GRUMEZESCU, CARMEN MARIANA CHIFIRIUC, RADU RĂDULESCU


Rezumat

Odată cu creşterea continuǎ a ratelor de rezistenţǎ

Cuvinte cheie

magnetită nanostructurată, acid usnic, activitate antimicrobiană, nanoparticule funcționalizate