english LEVENTE-ZSOLT RÁCZ, LUCIAN-CRISTIAN POP, GHEORGHE TOMOAIA, AURORA MOCANU, CSABA-PÁL RÁCZ, ATTILA-ZSOLT KUN, EDIT FORIZS, MELINDA SÁRKÖZI, CSABA VÁRHELYI JR., MARIA TOMOAIA-COTISEL
Rezumat
Obținerea unor cunoștințe de bază privind nanostructura compozitelor avansate, pe bază de curcumină (CCM), amestecată cu diverși compuși bioactivi, în polietilenglicol (PEG6000), va permite dezvoltarea unor aplicații inovatoare mai eficiente ale acestor compozite, având în vedere importanța lor, în special ca suplimente cu beneficii pentru sănătatea umană. Obiectivul nostru este de a înțelege comportamentul curcuminei, în prezența concentratului de proteine din zer (WPC), a trans-resveratrolului (RES) sau a silimarinei (SIL), în matricea PEG6000, precum și rolul biomoleculelor în realizarea compozitelor avansate, precum PEG6000-CCM, PEG6000-CCM-WPC, PEG6000-CCM-RES-WPC și PEG6000-CCM-SIL-WPC, dezvoltând astfel compozite personalizate multifuncționale. În acest studiu, imaginile AFM: topografiile 2D și 3D, precum și imaginile de fază și amplitudine furnizează informații despre morfologia suprafeței compozitelor nanostructurate la rezoluție nanometrică și rugozitatea suprafeței ca valoare medie pătratică, RMS, confirmând miscibilitatea compușilor în matricea PEG6000, precum și forma și dimensiunea nanoparticulelor compozite. WPC îmbunătățește stabilitatea acestor compozite prin legăturile de hidrogen intermoleculare cu CCM și RES sau SIL, ajungând de la molecule mici la nanostructuri compozite avansate în matricea PEG6000, așa cum o demonstrează investigația AFM. Datele FTIR pentru toate cele patru compozite evidențiază interacțiunea dintre componentele precursoare din matricea PEG6000, în principal prin formarea de noi legături de hidrogen intermoleculare între grupările lor funcționale. În concluzie, nanocompozitele inovatoare PEG6000-CCM, PEG6000-CCM-WPC, PEG6000-CCM-RES-WPC și PEG6000-CCM-SIL-WPC, oferă o strategie eficientă pentru proiectarea de nanocompozite noi și promițătoare pentru aplicații biomedicale, cum ar fi sistemele de administrare a medicamentelor pentru tratarea diverselor boli, în special a cancerului, precum și pentru medicina de regenerare osoasă.
Cuvinte cheie
compozite nanostructurate, curcumină, concentrat de proteine din zer, resveratrol, silimarină, PEG6000, AFM, FTIR
-
Anul
2026
-
Numărul
56 (1)
-
Paginile
3-12
-
Domenii de interes
BIOMATERIALE ȘI BIONANOMATERIALE; SUBSTANȚE, PROCEDURI ȘI DISPOZITIVE PENTRU MEDICINĂ
HAYET MISSOUNI, DJANETTE MERIEM BLIZAK, SOUHEYLA TOUBAL, IMANE DJOUABI, MAHDIA TOUBANE, NADIA BOUKHERROUB
Rezumat
Conventional nanoparticle synthesis routes raise growing environmental concerns, making green approaches increasingly relevant. Here, NiO nanoparticles were prepared via hydrothermal synthesis, using Ziziphus Lotus (L.) almond as a natural mediating agent, alongside a control synthesis without extract. According to our investigations, no previous study has used, the almonds of Ziziphus Lotus (L.), for the production of metal oxide nanoparticles. The nanoparticles obtained were characterized by X-ray diffraction (XRD), UV-visible spectroscopy, scanning electron microscopy (SEM), UV-visible spectroscopy, and zeta potential measurement. The results we obtained showed that the hydrothermal temperature is a crucial parameter in crystallization: samples treated at 140 °C exhibited good crystallization, with crystallites averaging around 34 nm in size, and SEM images revealed a clearly ordered lamellar morphology. The presence of this almond extract had multiple effects on the resulting nanoparticles. Their growth was directed towards anisotropic morphologies, their surface charge was modified, and their optical band gap was considerably widened, reaching 3.75 eV, compared to 3.48 eV in the sample without the extract. The results of this study confirm that hydrothermal biosynthesis is a easy and environmentally friendly method for producing NiO nanoparticles. Thus, these nanoparticles may provide new opportunities in the domain of optoelectronics, energy storage and biomedical applications.
Cuvinte cheie
NiO nanoparticles, biosynthesis, hydrothermal, Ziziphus Lotus (L.) Lam almond
-
Anul
2026
-
Numărul
56 (1)
-
Paginile
13-23
-
Domenii de interes
BIOMATERIALE ȘI BIONANOMATERIALE; SUBSTANȚE, PROCEDURI ȘI DISPOZITIVE PENTRU MEDICINĂ
GEORGE ANDREI PETRESCU, ADRIAN IONUT NICOARA, VLADIMIR LUCIAN ENE, IONELA ANDREEA NEACSU, ANAMARIA BECHIR
Rezumat
Acest studiu a comparat comportamentul mecanic și evoluția chimică a trei cimenturi dentare temporare - fosfat de zinc (FOZ), ionomer de sticlă (CIS) și pe bază de rășină (DT) - maturat în aer și salivă artificială și a explorat modul în care modificările microstructurale se leagă de performanța lor mecanică. Specimenele cilindrice de FOZ, CIS și DT au fost preparate conform instrucțiunilor producătorilor și îmaturate timp de 3, 14 și 28 de zile în aer sau salivă artificială la 25°C. Rezistența la compresiune și răspunsul elastic au fost măsurate prin testare uniaxială. Difracția de raze X (XRD) și spectroscopia în infraroșu cu transformată Fourier (FTIR) au fost utilizate pentru a caracteriza fazele cristaline și grupurile funcționale. FOZ a prezentat o evoluție marcată a fazelor, XRD dezvăluind o trecere de la o compoziție mixtă ZnO-hopeit către o dominanță a ZnO în aer, în timp ce saliva a păstrat un conținut mai mare de hopeit; aceste modificări au fost asociate cu o rezistență redusă la compresiune în aer și o rezistență crescută în salivă. CIS a rămas stabil cristalografic și chimic, cu BaSO4 ca fază cristalină principală și modificări FTIR minime, corespunzând rezistenței sale la compresiune în aer aproape neschimbate. DT a menținut un model bifazic fosfat de calciu-zirconiu în general constant și o semnătură FTIR stabilă a rășinii, în concordanță cu comportamentul său predominant elastic și variația modestă a forței elastice, în special în salivă. Cele trei cimenturi prezintă modele distincte de îmbătrânire, dependente de material, care influențează direct performanța lor mecanică în condiții orale simulate.
Cuvinte cheie
cimenturi dentare, ciment zinco-fosfatic, ciment glass ionomer, ciment pe bază de rășină, îmbătrânire în salivă artificială, proteze provizorii
-
Anul
2026
-
Numărul
56 (1)
-
Paginile
44-52
-
Domenii de interes
BIOMATERIALE ȘI BIONANOMATERIALE; SUBSTANȚE, PROCEDURI ȘI DISPOZITIVE PENTRU MEDICINĂ
ADINA MATEESCU, BIANCA CANCEA, ALINA PRODAN, ECATERINA ANDRONESCU, CLAUDIU TURCULET
Rezumat
Acest articol examinează o nouă direcție de cercetare pentru îmbunătățirea performanței plaselor de polipropilenă utilizate în mod obișnuit în repararea herniilor prin încorporarea nanoparticulelor de oxid de fier (IONP). Plasele clasice de polipropilenă sunt rezistente mecanic, dar au fost asociate cu infecții postoperatorii atunci când apare contaminarea [1]. În acest articol, analizăm posibila integrare a IONP în plasele de polipropilenă pentru a îmbunătăți proprietățile antimicrobiene, integrarea țesuturilor și reducerea inflamației [1,2]. IONP-urile sunt cunoscute pentru proprietățile lor magnetice și antibacteriene, în special atunci când sunt funcționalizate cu acoperiri biocompatibile, cum ar fi chitosanul sau polietilen glicolul (PEG) [3,4]. Aceste acoperiri pot minimiza riscul complicațiilor postchirurgicale cu o mai bună integrare a țesuturilor și o formare redusă de biofilm [5,6]. Potențialul de ghidare magnetică în regenerarea țesuturilor și vizibilitatea RMN face din IONP-uri un instrument valoros pentru monitorizarea neinvazivă și tratamentele postoperatorii, inclusiv hipertermia magnetică pentru controlul infecțiilor [2,7]. Acest concept ridică îngrijorări cu privire la scalabilitatea producției și conformitatea cu reglementările. În ciuda acestor progrese tehnologice, tranziția unor astfel de concepte din laborator în practica clinică se confruntă cu complexitățile tehnice ale producției la scară industrială, incertitudini privind nanotoxicitatea și cerințele cadrelor de reglementare [3,8]. Această analiză aduce în discuție necesitatea unor studii suplimentare pentru a valida siguranța biologică pe termen lung, precum și sustenabilitatea economică și fezabilitatea clinică a plaselor din polipropilenă tratate cu IONP. Aceste studii pot ajuta la definirea rolului unor astfel de materiale compozite ca soluții în gestionarea chirurgicală a herniilor [3,8].
Cuvinte cheie
nanoparticule de oxid de fier, strategii antimicrobiene, plase de polipropilenă, hernii ale peretelui abdominal
-
Anul
2026
-
Numărul
56 (1)
-
Paginile
109-118
-
Domenii de interes
BIOMATERIALE ȘI BIONANOMATERIALE; SUBSTANȚE, PROCEDURI ȘI DISPOZITIVE PENTRU MEDICINĂ
MĂDĂLIN DOREL ȚAP, ANTON FICAI, ZENO DORIAN GHIZDĂVEȚ, ANAMARIA-CĂTĂLINA RADU, ANA-MARIA BURUIANǍ, FLORENTINA CORNELIA BÎCLEŞANU
Rezumat
Studiile recente au analizat în detaliu eliberarea particulelor și ionilor de titan din implanturile dentare. Eliberarea titanului este considerată un proces complex, influențat de factori mecanici, chimici și biologici. Acest aspect are un rol semnificativ în adaptarea țesutului periimplantar și în stabilitatea pe termen lung a implanturilor. Acest studiu a avut ca scop evaluarea eliberării titanului la nivelul mucoasei peri-implantare și corelarea acestor rezultate cu comportamentul biomecanic al implanturilor. Pentru realizarea acestuia, a fost aplicată o metodologie integrată, combinând citologia exfoliativă, spectrometria de masă cu plasmă cuplată inductiv (ICP-MS) și analiza cu elemente finite (FEA). Rezultatele ICP-MS care au fost obținute au evidențiat prezența unor concentrații detectabile de titan în celulele peri-implantare, variind de la aproximativ 47 la 85 ppb, urmând un model temporal trifazic bazat pe vârsta implantului. Rezultatele studiului FEA au indicat o modificare progresivă a distribuției stresului în funcție de nivelul de coroziune, observându-se trecerea de la un comportament mecanic uniform și echilibrat la un model de stres localizat și mai dezechilibrat. Per total, utilizarea combinată a citologiei exfoliative, ICP-MS și FEA oferă un cadru cuprinzător pentru evaluarea timpurie a riscurilor biologice și biomecanice, cu posibile aplicații în personalizarea terapiei implantare și optimizarea strategiilor de monitorizare pe termen lung.
Cuvinte cheie
analiza cu elemente finite, ICP-MS, eliberarea titanului, țesuturi peri-implantare
-
Anul
2026
-
Numărul
56 (1)
-
Paginile
119-130
-
Domenii de interes
BIOMATERIALE ȘI BIONANOMATERIALE; SUBSTANȚE, PROCEDURI ȘI DISPOZITIVE PENTRU MEDICINĂ