MĂDĂLINA-OANA MIHĂILĂ, DENISA FICAI, OANA DAMIAN, BOGDAN ȘTEFAN VASILE, ALEXANDRA CRISTINA BURDUȘEL, ANDREI PĂDURARU, ECATERINA ANDRONESCU

Rezumat

Înainte de a discuta despre materialele și nanomaterialele inovative de conservare și restaurare a patrimoniului național arheologic este necesară indentificarea și caracterizarea materiilor prime principale (plastice și neplastice) și auxiliare folosite pentru obținerea corpului ceramic (partea I) și decorației de pe suprafață: sculpturală – simultană cu fasonarea și picturală (partea a II-a), existente pe suprafața interioară sau exterioară a pieselor ceramice. Astfel, după originea lor și modul de formare, prin sedimentare, procesare termică – sintetizare și vitrificare sau recristalizare, ce determină compoziția, proprietățile, culoarea și gradul de refractibilitate, acestea sunt clasificate în argile comune și argile superioare, diferențiate prin indicele de plasticitate, vitrifierea fiind influențată de raporturile oxizilor componenți, de temperaturile de ardere și de tipurile de atmosfera din interiorul cuptoarelor: oxidantă în cazul ceramicii albe și colorate sau reducătoare în cazul ceramicii negre, parțială sau completă, realizată într-o singură fază sau în două etape.