DOMENII DE INTERES   > >   Compozite și Nanocompozite   > >   2010 - Vol. 40

NICOLAE ŢĂRANU, CĂTĂLIN BANU, GABRIEL OPRIŞAN, MIHAI BUDESCU, VLAD MUNTEANU, OANA IONIŢĂ


Rezumat

Compozitele polimerice armate cu fibre din sticlă (CPAFS) sunt utilizate la fabricarea barelor pentru armarea elementelor din beton sau a structurilor hibride. Caracterizarea comportării la tracţiune a barelor din CPAFS este obligatorie pentru proiectanţi înaintea utilizării acestora la armarea elementelor portante. În acest sens, s-a realizat un program experimental privind comportarea la tracţiune a barelor compozite din CPAFS cu matrice vinil-esterică, iar rezultatele obţinute sunt prezentate în această lucrare. Încercările experimentale au fost completate de modelări numerice efectuate în scopul determinării câmpurilor de tensiuni în zonele extremităţilor barelor şi în zona mediană de testare.

Au fost testate la întindere trei seturi a câte 10 bare din CPAFS având diametrele de 8, 12 şi 16 mm în vederea determinării rezistenţei ultime la întindere, modulului de elasticitate longitudinal şi a deformaţiei specifice ultime la întindere.

Rezultatele experimentale se înscriu în limitele valorilor înregistrate la teste silimilare de către alte echipe de cercetare. În urma încercărilor experimentale şi a modelării numerice s-a constatat că aceste metode pot asigura caracterizarea adecvată a barelor compozite solicitate la tracţiune oferind proprietăţile mecanice principale necesare în procesul de proiectare.

Cuvinte cheie

fibre de sticlă, modul de elasticitate, rezistența la întindere, modelare numerică

Anul

2010

Numărul

40 (4)

Paginile

323-331

Domenii de interes

COMPOZITE ȘI NANOCOMPOZITE

Articol integral

MARIA FICAI, ECATERINA ANDRONESCU, GEORGETA VOICU, DENISA FICAI, MĂDĂLINA GEORGIANA ALBU, ANTON FICAI


Rezumat

În această lucrare ne-am concentrat atenţia asupra caracterizării cochiliei unei specii de corbicula şi sinteza şi caracterizarea unor materiale compozite de tip colagen/cochilie. Cochilia cât şi materialul compozit au fost caracterizate prin XRD, SEM, FTIR şi ATD-TG. Se poate concluziona că cochilia de moluscă conţine peste 98% CaCO3 şi mai puţin de 2% fază organică. Materialul compozit s-a obţinut prin amestecarea cochiliei de moluscă fin măcinată cu colagen în raport masic 4:1. Imaginile SEM înregistrate pe materialul compozit denotă o bună omogenitate a materialului, nanofibrele de colagen acţionând drept lianţi ai particulelor de carbonat.

Cuvinte cheie

cochilie de moluscă, carbonat de calciu, colagen, compozit, grefă osoasă