english ALEXANDRU BURCEA, TALAAT GABRIEL REZK-GAVRILĂ, EDWIN SEVER BECHIR BOGDAN CONSTANTIN COSTĂCHEL, LAURENȚA LELIA MIHAI
Rezumat
O leziune de abraziune cervicală este reprezentată de o suprafață concavă situată în zona liniei gingiei. Scopul acestui studiu a fost de a evalua eficiența a trei rășini compozite utilizate pentru reabilitarea abraziunilor cervicale. Leziunile de abraziune cervicală au fost reabilitate cu rășini compozite Estelite Asterıa - Tokuyama, GrandioSO x-tra Bulk Fill - Voco și Tetric EvoCeram Bulk Fill - Ivoclar Vivadent). 111 leziuni cervicale de abraziune au fost restaurate cu cele trei compozite dentare la pacienții evaluați (26). Evaluările au fost realizate la 6 zile de la inserarea materialului de restaurare (evaluare inițială), și apoi după 6, 12 și 18 luni, conform criteriilor USPHS modificate referitoare la stabilitatea culorii, conturului anatomic, textura suprafeței, adaptarea și integritatea marginală, decolorarea marginală, apariția de carii secundare, sensibilitate postoperatorie și retenția restaurării. Dinții cu leziuni de abraziune au fost restaurați și repartizați în trei grupe, conform materialului de restaurare utilizat: grupa G1 (EA, cu leziuni de abraziune restaurate cu Estelite Asterıa), grupa G2 (GSOx, cu restaurări realizate din GrandioSO x-tra Bulk Fill) și grupa G3 (TEC, având restaurări realizate cu Tetric EvoCeram, compozit Bulk Fill). Studiul comparativ a fost un studiu tip ”split-mouth”. Toate cele trei materiale dentare de restaurare au prezentat rezultate clinice bune după 18 luni, la toate criteriile studiate, fără diferențe semnificative.
Cuvinte cheie
abraziune cervicală dentară necariată, restaurare directă, compozite, criterii USPHS modificate
-
Anul
2023
-
Numărul
53 (1)
-
Paginile
13-22
-
Domenii de interes
BIOMATERIALE ȘI BIONANOMATERIALE; SUBSTANȚE, PROCEDURI ȘI DISPOZITIVE PENTRU MEDICINĂ
ECEM DOGAN, MUSTAFA SENGOR, OGUZHAN GUNDUZ, CEM BULENT USTUNDAG
Rezumat
This study aims to obtain nanoparticles by electrospinning method using xanthan gum (XG) and gelatine (GEL) polymers. For the development of these nanoparticles, ten different groups were produced. In some groups, nanofiber was obtained instead of particles. The nanofiber formation was determined in the 10 wt% GEL, 12 wt% GEL, 3 wt% XG, 8 wt% GEL + 3 wt% XG. 12 wt% GEL + 0.1 wt% XG groups. 4 wt% GEL + 1 wt% XG and 8 wt% GEL + 3 wt% XG groups showed nanoparticles structure. To assess the nanofibers chemical properties, Fourier transform infrared spectroscopy (FTIR) were used. Scanning electron microscopy (SEM) was used to characterize mechanical and morphological properties. Physical properties and swelling behaviours were examined to analyse the samples. As a result of the swelling test, 3 wt% XG was degraded, 10 wt% and 12 wt% gelatin groups started to degrade after the fourth day. Our work deduced that GEL/XG nanoparticles could use for carrier purposes. Also, this study was beneficial in finding the right ratios in the production of nanoparticles and nanofibers from the XG/GEL mixture by electrospinning. In addition, proper electrospinning parameters in nanofiber and nanoparticles production are also important results of the study and will be further used in developing composite nanostructures with regenerative or drug release capability.
Cuvinte cheie
gelatină, gumă de xanthan, electrofilare, particulă, fibră
ANDREEA IONIŢĂ (AFILIPOAEI), ZINA VULUGA, FLORIN OANCEA, GEORGE-MIHAIL TEODORESCU, RALUCA AUGUSTA GABOR, CRISTIAN ANDI NICOLAE, MĂLINA DEȘLIU-AVRAM, JENICA PACEAGIU
Rezumat
În această lucrare au fost obținute compozite pe bază de polipropilenă reciclată (PPr) și 30% deșeuri lignocelulozice tratate și netratate. Polipropilena reciclată provine din măștile chirurgicale folosite în timpul pandemiei de COVID-19, la care au fost îndepărtate banda elastică și banda metalică. Deșeul lignocelulozic utilizat ca agent de ranforasare a constat în substratul epuizat de la cultura ciupercilor Pleurotus ostreatus, fiind un rumeguș îmbogățit în chitină din pelete de știuleți de porumb tratați cu borhot din fabricarea berii. Compozite cu 30% rumeguş tratat/netratat s-au obţinut ȋn condiţii dinamice, prin prelucrare ȋn topitură. S-a studiat efectul rumegușului, atât tratat, cât și netratat, asupra proprietăților la tracțiune (rezistență și modul de elasticitate), proprietăților dinamic-mecanice (modul de ȋnmagazinare/pierdere și factor de pierdere), conductivității termice și stabilității termice.Rezultatele obținute au arătat proprietăți termice și mecanice îmbunătățite ale materialelor biocompozite pe bază de polipropilenă reciclată din măști de față uzate și rumeguș, indicând faptul că acestea pot fi folosite ca materiale de construcție.
Cuvinte cheie
mască de față, deșeuri lignocelulozice, polipropilenă reciclată, proprietăți izolație termică
G. VIGNESH KUMAR, S. UDHAYAKUMAR
Rezumat
Increasing threads of the global warming and issues in disposals in municipal solid waste without compromising the mechanical properties the existing composite materials requires some additional materials. The traditional glass fiber, basalt fiber and epoxy based hybrid composite material is accommodate with bio waste tamarind seed polysaccharides and cashew nut frictional dust with different mesh with that the mechanical properties are improved based on the results of tensile, impact and flexural tests. The biodegradable test confirms the biodegradation of the fabricated samples with frictional dust.
Cuvinte cheie
praf de frecare, biocompozită hibridă, biodegradare, proprietate de tractiune, polizaharide din seminte de Tamarind
-
Anul
2023
-
Numărul
53 (2)
-
Paginile
103-110
-
Domenii de interes
BIOMATERIALE ȘI BIONANOMATERIALE; SUBSTANȚE, PROCEDURI ȘI DISPOZITIVE PENTRU MEDICINĂ
.FLORENTINA MARILENA CLICINSCHI, DORINEL TĂLPEANU, ALINA IULIA DUMITRU, VIOLETA TSAKIRIS, GABRIELA BEATRICE SBÂRCEA, DELIA PĂTROI, MARINESCU VIRGIL EMANUEL
Rezumat
Scopul lucrării constă în obținerea unor materiale compozite ceramice pe bază de Si3N4 și SiC, cu diferite adaosuri de sinterizare (Al2O3 și Y2O3), având proprietăți mecanice ȋmbunătățite, folosind tehnica de sinterizare în plasmă cu scânteie (SPS). Procesul de sinterizare în plasmă, s-a realizat în vid, la presiunea de 50 MPa, la temperaturi cuprinse între 1600-1800°C şi o durată de sinterizare maximă de 5 minute. Pentru a pune în evidență comportamentul structural și morfologic al compozitelor obținute la diferite temperaturi de sinterizare care conduc la îmbunătățirea proprietăților mecanice, acestea au fost caracterizate prin tehnici de difracție cu raze X (DRX) și microscopie electronică de baleiaj (SEM). Au fost determinate pentru toate probele sinterizate, caracteristicile fizico-mecanice (densitate aparentă, porozitate aparentă și duritate Vickers). Din analizele structurale prin difractie de raze X, s-a pus ȋn evidență formarea a două faze majoritare α-Si3N4 și respectiv β-Si3N4, observându-se că, odată cu creşterea temperaturii de sinterizare, gradul de transformare cristalografică dintr-o fază ȋn alta (α→β) creşte. Materialele compozite ceramice pe bază de Si3N4 și SiC sinterizate la 1800°C şi cu un conținut de 5 % masic Y2O3, au prezentat o corelație bună ȋntre caracteristicile fizico-mecanice şi structurale, având o densitate relativă de 93 % din densitatea teoretică, valori ale durității Vickers de 18,39 GPa şi rezistența la ȋncovoiere de aproximativ 336 MPa.
Cuvinte cheie
procesul de sinterizare in plasmă, Si3N4, SiC, compozite ceramice, diractie cu raze X, SEM
IULIANA PAUN, CRISTINA ILEANA COVALIU- MIERLA, EUGENIU VASILE
Rezumat
Clorurile de benzalconiu se numără printre ingredientele active din produsele cu proprietăți biocide utilizate pentru dezinfectarea mâinilor și a suprafețelor. După utilizare, o mare parte din clorurile de benzalconiu ajung în apele uzate din stațiile de epurare unde pot provoca dezechilibre în etapa de epurare biologică, prin distrugerea bacteriilor din nămolul activ. Având proprietăți bactericide, este puțin probabil ca acești poluanți să fie îndepărtați prin tehnici convenționale de epurare a a apelor. În această lucrare prezentam o metodă neconvențională de epurare a apelor folosind nanomaterialul TiO2, cu o dimensiune a particulei de 10 nm, având activitate fotocatalitică pentru degradarea a doi compusi din clasa clorurilor de benzalconiu, și anume clorură de tetradecildimetilbenzilamoniu (C14-BAC) și clorură de hexadecildimetilbenzil (amoniu) C16-BAC) din apele uzate. Concentrația celor doi compuși a fost analizată folosind un cromatograf lichid de înaltă performanță echipat cu un detector cu matrice de diode (HPLC-DAD). Randamentul de epurare a apei a fost de 100 %, iar timpul de înjumătățire a fost pentru C14-BAC de 7,56 ore și pentru C16-BAC de 10,67 ore.
Cuvinte cheie
clorură de benzalconiu, nanomaterial, pufra de TiO2, tratament cu ape uzate
ANDRADA-ELENA ALECU, STEFANIA-ANDREEA GIRJOABA, MIHAELA BEREGOI, MIHAELA BACALUM, MINA RAILEANU, SORIN-ION JINGA, CRISTINA BUSUIOC
Rezumat
În această lucrare, fibrele de fluorură de poliviniliden (PVDF) încărcate cu pulberi minerale, cum ar fi dioxid de titan (TiO2), titanat de bariu (BaTiO3) și silicat de calciu și magneziu (CaxMgSi2Oy), au fost preparate prin electrofilarea de suspensii polimerice conținând 20 %grav PVDF și 3 %grav pulbere. Polimerul piezoelectric a fost combinat cu pulberi având proprietăți antibacteriene, piezoelectrice, respectiv bioactive, din dorința de a obține materiale multifuncționale compatibile cu cerințele domeniului medical. Toate pulberile au fost caracterizate din punctul de vedere al morfologiei și structurii cristaline, ceea ce a confirmat caracterul nanometric al probelor de TiO2 și cel micrometric pentru celelalte două, precum și dimensiunea de cristalit mai mică pentru specimenele de TiO2 față de BaTiO3 și CaxMgSi2Oy
Cuvinte cheie
fluorura de poliviniden, dioxid de titan, titanat de bariu, akermanit, electrofilare, ingineria țesuturilor
DR.R.SHANMUGAM
Rezumat
The modernization developments globally lead to an abundance of infrastructure progression. This progression is consequential to numerous sources of predicament like scarcity of construction resources on the other hand increases productivity thrown away from industry. Of late, managing scrap is the principal concern faced globally. The throwaway problem is the most significant issue facing the world as a source of ecological contamination. Recent growth in transportation has generated an immense number of motor vehicles creating an enormous quantum of scrap tyres. This paper investigates incorporating the salvage of scrap tyre rubber of coarse aggregate in M30 eco-friendly composite blocks as a fragmentary substitution. As per the recent government norms M30 eco-friendly composite is used for principally constructional works. This research is to appraise the accomplishment of steel slag as coarse aggregate in the fly-ash-based eco-friendly composite. Eco-friendly composite(EFC) is 100 % cement Scrap tyre rubber and steel slag were progressively incorporated with 0%, 5%, 10%, 15% ,and 20% to substitute coarse aggregate with sisal fiber in, 4% of fly ash. Properties of coarse aggregates, fine aggregates, fly ash and scrap tyre rubber were found. Paver Blocks were cast and tested for 7, 14 and 28 days of strength. The result shows that the compressive and flexural strength of M30 eco-friendly composite with scrap tyre rubber is 5% for Blocks is optimal. Laboratory tests were carried out and the conclusion was made based on the results. The outcome shows that the mechanical characteristics of M30 eco-friendly composite with scrap tyre rubber are 5% for eco-friendly composite (EFC) Blocks are most advantageous. Also, structural characteristics were studied.
Cuvinte cheie
compozite prietenoase cu mediul, cenușă zburătoare, fibră de sisal, subprodus oțel, resturi de cauciuc de anvelopă
PAVEL TOPALĂ, ALEXANDR OJEGOV, VITALIE BEȘLIU, DANIELA RĂILEANU
Rezumat
Micro- și nanotehnologia este astăzi un domeniu de producție care crește viguros și încearcă să rezolve criza materială și cea energetică care a afectat întreaga omenire, pe de o parte, iar pe de altă parte, vine cu soluții noi în miniaturizarea tehnicii și rezolvarea problemelor cu care se confruntă știința, compatibilitatea materialelor existente cu materia vie, adică vine cu aplicarea științei pentru sporirea calității vieții. Studiile recente privind interacțiunea suprafeței materialelor cu plasma descarcărilor electrice în impuls (PDEI) au demonstrate, că sub acțiunea acestora pot avea loc micro- și nano modificări ale suprafețelor pieselor aplicate în construcția de mașini, electronică, industria chimică, industria alimentară, medicină, etc. Modificările în suprafețele pieselor sunt însoțite de formarea filmelor: de carbon structurate 3D cu grosimi micrometrice și sinteza filmelor amorfe de oxizi și hidroxizi de grosimi nanometrice. Aplicarea modificărilor microgeometriei suprafeței asigură creșterea curentului termoelectric de până la 10 ori, peliculele de oxizi cauzează creșterea rezistenței active de suprafață de 107 ori, rezistenței la coroziune în mediile agresive de la 2 la 100 de ori.
Cuvinte cheie
micro - nanotehnologii, peliculă, acoperire, coroziune, emisie, rezistență