english DAN GEORGESCU, ADELINA APOSTU, RADU GAVRILESCU
Rezumat
Articolul prezintă analiza şi modalităţile practice de aplicare a unor metode moderne de evaluare a rezistenţei caracteristice la compresiune a betonului produs la staţii, utilizând conceptul de familie de betoane în conformitate cu CP 012-1/2007 „Cod de practică pentru producerea betonului” şi analize de tip CUSUM (suma cumulativă) în conformitate cu ACI 214 R-02 „Evaluarea rezultatelor testelor de determinare a rezistenţei la compresiune a betonului”. Sistemul familiei de betoane oferă mijloace eficiente de control al unui număr ridicat de betoane diferite. Analizele de tip CUSUM sunt deosebit de utile în urmărirea continuă a calităţii betonului produs la staţii, putând identifica tendinţe negative în evoluţia valorilor rezistenţelor betonului şi, astfel, se poate identifica, la nivelul betonului de referinţă, cauzele acestor evoluţii. Schimbările sistematice în calitatea unui material component vor afecta calitatea tuturor betoanelor realizate cu acel material. In sistemul familiei de betoane, asemenea modificări sunt detectate rapid prin modificări în betonul de referinţă.
Cuvinte cheie
beton, evaluare, conformitate, rezistență la compresiune
LIANA TEREC, HENRIETTE SZILAGYI
Rezumat
În scopul de a realiza beton autocompactant pentru industria construcţiilor, la INCERC Cluj-Napoca a fost desfăşurat un amplu program experimental pentru evaluarea proprietăţilor betonului autocompactant în stare proaspătă şi în stare întărită. Principalele obiective ale programului experimental au fost proiectarea compoziţiilor de beton autocompactant şi evaluarea proprietăţilor acestui beton în stare proaspătă şi în stare întărită. Proprietăţile evaluate ale betonului autocompactant în stare proaspătă au fost: tasarea, capacitatea de trecere, capacitatea de curgere şi rezistenţa la segregare.
Cuvinte cheie
construcție (D, d), betoane speciale (D, a), compactare (A), calcar (D, d), polimeri organici (D, a)
KSENIJA JANKOVIC, SRBOLJUB J.STANKOVIC, DRAGAN NIKOLIC, DRAGAN BOJOVIC, LJILJANA LONCAR
Rezumat
The evaluation of the dynamic modulus of elasticity of twelve different concrete mix proportions as a function of the density and degradations due to freeze/thaw cycles is presented in this paper. Pore system and saturation are the main factors for concrete freeze-thaw resistance. The frequency analysis of ultrasonic waves in concrete after every 25 cycles was done. Dynamic modulus of elasticity was determination by resonance frequency analysis. This parameter is 35-50% smaller for concrete with recycled bricks as aggregate than ordinary concrete. For all concrete mixes dynamic and static (measured by destructive testing) modules of elasticity were compared.
Cuvinte cheie
modul de elasticitate dinamic, ultrasunete, rezistență ingheț - dezgheț, beton cu agregate reciclate
IOANA PAPAYIANNI, MARIA STEFANIDOU
Rezumat
Lianţii reprezintă unul din constituienţii de bază ai mortarelor, care joacă un rol important în comportarea mecanică a lor şi în interacţiile fizico-chimice cu mediul. Natura, cantitatea şi fineţea lianţilor au ca rezultat comportări diferite în perioada de priză şi întărire a mortarelor.
În lucrarea prezentă, s-au considerat adaosuri de materiale foarte fine, la scara nano, la lianţi convenţionali, cum ar fi varul şi puzzolanele naturale. Lucrabilitatea amestecurilor proaspăt preparate, rezistenţa la compresiune şi porozitatea probelor întărite au fost considerate în corelare cu particularităţile structurale, apreciate prin Microscipie Electronică Scanning (SEM). De asemenea, au fost determinate caracteristici de distribuţie a porilor, utilizând Porozimetria cu Intruziune cu Mercur (MIP). Rezultatele au arătat modificări structurale ale compoziţiilor liante aditivate cu materiale nano, amestecurile cu conţinut de puzzolană dezvoltând rezistenţe mecanice la perioade scurte de întărire. Pori, mai mari de 10μm au fost reduşi în amestecurile cu nanoparticole. Cercetarea reprezintă o fază incipientă referitoare la influenţa nanoparticulelor asupra proprietăţilor la scara macro, ale unor mortare pe bază de var, destinate lucrărilor de reparaţii.
Cuvinte cheie
D. mortare, B. structură nanoeterogenă
CRISTINA CIOBANU, STELIAN ILUC, IOAN LAZĂU, CORNELIA PĂCURARIU
Rezumat
În lucrare sunt studiate efectele unor eteri de celuloză comerciali de tip MHEC asupra unor proprietăţi fizico-mecanice (consistenţă, timp de priză şi rezistenţe mecanice) ale unor mortare pe bază de ciment portland (CEM I 42,5 R), filer de calcar şi nisip cuarţos. S-a observat că eterii de celuloză determină creşterea timpului de priză şi a cantităţii de apă necesară obţinerii unei consistenţe standard şi scad mult rezistenţele mecanice. Intensitatea acestor efecte depinde de gradul de substituţie al eterilor de celuloză, de proporţia în care sunt adăugaţi şi mai puţin de vâscozitatea declarată de producător.
Cuvinte cheie
eteri de celuloză, hidratare, analiză termică, timp de priză, proprietăți mecanice
CORINA MITU, DOREL RADU
Rezumat
Pe fluxul tehnologic de fabricare a cimentului portland, operaţia de măcinare a amestecului de materii prime este determinantă pentru obţinerea unei anumite distribuţii granulometrice, cu un grad de uniformitate prestabilit, aptă să asigure o bună comportare la clincherizare a amestecului de materii prime. În acest context, gradul de uniformitate granulometrică poate fi considerat un parametru tehnologic important care poate măsura schimbările granulometrice ale amestecului de materii prime pe parcursul măcinării acestuia. Pentru a releva potenţialul practic al gradului de uniformitate granulometrică în operaţia de măcinare a amestecurilor de materii prime, în articol se prezintă o serie de corelaţii între gradul de uniformitate şi o serie de caracteristici granulometrice ale unor amestecuri de materii prime specifice industriei cimentului, care se modifică în timpul măcinării.
Cuvinte cheie
măcinare, amestec de materii prime, distribuție granulometrică, grad de uniformitate
ZORAN GRDIĆ, GORDANA TOPLIČIĆ ĆURČIĆ, NENAD RISTIĆ, IVA DESPOTOVIĆ
Rezumat
Proprietăţile mecanice şi reologice ale betonului depind în mare măsură de spaţiul sau volumul intergranular şi de volumul de pastă de ciment , corelat cu acesta. Gradul de umplere al volumului intergranular cu pastă (ke) influenţează consistenţa betonului, în corelaţie cu distribuţia granulomertrică a agregatului şi cu raportul apă-ciment. În general, creşterea gradului de umplere a spaţiilor intergranulare din volumul de agregat, cu pastă de ciment, la un coeficient de umplere de la 0,9 la 2,5 se corelează cu modificarea consistenţei betonului de la starea de beton vârtos la cea de beton foarte fluid. Valorile cele mai mari ale rezistenţei la compresiune se obţin la atingerea unui grad optimal de umplere cu pastă a volumului inter-granular al agregatului. Conform datelor experimentale, acesta aparţine unui domeniu de valori ale parametrului de umplere destul de îngust, între 1,2 şi 1,4 .
Cuvinte cheie
pastă de ciment, agregate, beton, proprietăți reologice, proprietăți mecanice
ZENO GHIZDĂVEŢ, DOREL RADU, ANDREEA DAVID
Rezumat
Un model matematic folosit la proiectarea instalaţiilor de clincherizare este folosit în acest articol pentru a evidenţia influenţa temperaturii aerului de răcire şi a tipului de combustibil asupra necesarului de căldură şi materii prime, şi chiar şi asupra lungimii cuptorului. Interesul nu este doar teoretic, deoarece diferenţele cumulate pe un interval suficient de lung pot atinge valori importante.
Cuvinte cheie
instalații de clincherizare, combustie, model matematic, proiectare
IOAN ROBU, GABRIELA ILIE, IOAN PORDEA
Rezumat
Valorificarea cenuşilor de termocentrală în domeniul construcţiilor prezintă o importanţă majoră pe plan international şi naţional din punct de vedere tehnic, economic şi ecologic. Limitarea utilizării lor poate fi generată şi de radioactivitatea acestora. În lucrare se prezintă cercetări privind determinarea indicelui de radioactivitate pentru cenuşile de la principalele termocentrale din România pentru paste, mortare şi betoane de ciment conţinând cenuşi de termocentrală.
Cuvinte cheie
cenușă de termocentrală, activitate puzzolanică, indice de radioactivitate, risc radiologic
ALICE RĂDUCANU, ANGELA STANCA, AURELIA MEGHEA, CONSTANTIN GRIGORIU, CRISTIAN VIESPE
Rezumat
Lucrarea analizează din punct de vedere morfologic şi structural particulele ultrafine generate în termocentralele pe bază de cărbune, cu referire specială la termocentrala Mintia-Deva, România. S-a evaluat compoziţia oxidică, concentraţia şi distribuţia dimensională a particulelor. S-a utilizat metoda împrăştierii luminii pentru determinarea concentraţiei particulelor micronice şi metoda analizei mobilităţii diferenţiale pentru particulele nanometrice. Cele mai mari valori ale concentraţiei componenţilor oxidici prezenţi în praful de cărbune prelevat de la locul de muncă s-au înregistrat la secţia concasare şi la benzile de transport. Compoziţia chimico-oxidică a prafului a constat în diverşi oxizi având peste 25% SiO2, 10% Al2O3 şi 4% Fe2O3.
Cuvinte cheie
particule ultrafine, praf, nanoparticule de silice, emisii de la termocentrală
MARIA GEORGESCU, IRINA CĂTĂNESCU, GEORGETA VOICU
Rezumat
Lianţii de tip geopolimer reprezintă o categorie relativ nouă de lianţi. Sunt materiale cu structură polimeră, tridimensională, cu caracter preponderent amorf, asemănători compoziţional, feldspaţilor naturali. Aceste materiale se sintetizează pornind de la materiale pulverulente, silico-aluminoase, de tipul cenuşilor de termocentrală, al zgurii de furnal sau metacaolinitului, prin activare cu soluţii alcaline, de hidroxizi sau silicaţi, în principal.
Caracteristicile compoziţionale şi condiţiile de procesare influenţează formarea şi caracteristicile microstructurale ale geopolimerilor şi în consecinţă, dezvoltarea rezistenţelor mecanice.
Cuvinte cheie
cenușă de termocentrală, geopolimeri, microstructură, proprietăți mecanice
MIRELA MENICU, ADRIANA MOANŢĂ, DANIELA NĂSTAC, ADRIAN MOTOC, RADU PITICESCU
Rezumat
În concordanţă cu cerinţele impuse materialelor liante pentru realizarea construcţiilor moderne, sunt cercetate şi introduse în practică o multitudine de materiale noi, cu valoare adăugată. Articolul prezintă atât metoda de obţinere a componentei fotocatalitice (TiO2 nanostructurat), metodele de caracterizare a fotocatalizatorului precum şi obţinerea materialelor liante fotocatalitice. Pentru obţinerea materialului fotocatalizator s-a utilizat sinteza hidrotermală, iar acest material a fost caracterizat prin difracţie de raze X pentru stabilirea compoziţiei şi a dimensiunii cristalitelor şi prin microscopie optică pentru a se vedea morfologia pulberilor.
S-au obţinut materiale liante fotocatalitice cu TiO2 nanostructurat. Sunt prezentate rezultatele proprii obţinute în urma caracterizării din punct de vedere fizico-mecanic (apa pentru pasta de consistenţă normală, timp de priză, stabilitate, precum şi rezistenţe mecanice la încovoiere şi compresiune) a acestor materiale.
Cuvinte cheie
materiale liante fotocatalitice, TiO2 nanostructurat, materiale liante, autocurățare, antibacteriologic
MARIA GHEORGHE, NASTASIA SACA, CĂTĂLINA GHECEF, RAMONA PINTOI, LIDIA RADU
Rezumat
Lucrarea prezintă datele experimentale obţinute privind proprietăţile betonului autocompactant cu cenuşă zburătoare, concretizate de lucrabilitate şi evoluţia rezistenţei la compresiune, prin comparaţie cu cele ale betonului de referinţă, fără cenuşă sau cu filer de calcar. S-au realizat două serii de amestecuri de beton autocompactant în funcţie de tipul de ciment – BAC cu CEM I 52,5R şi BAC cu CEM II/B-M (S-LL) 42,5N.
Cercetările efectuate în cadrul lucrării, au arătat că adaosul de cenuşă, de 20-34% din cantitatea totală de pulberi, este benefic pentru consistenţa şi stabilitatea la segregare a betonului proaspăt. Rezistenţa la compresiune la vârstă timpurie a fost semnificativ diminuată de adaosul de cenuşă, dar evoluţia a fost ascendentă până la 360 zile.
Cuvinte cheie
beton autocompactant, cenușă zburătoare, rezistență la compresiune
KSENIJA JANKOVIČ, GORAN CIROVIČ, DRAGAN NIKOLIČ, DRAGAN BOJOVIČ
Rezumat
Modul de obţinere şi microstructura betonului autocompactant de înaltă performanţă au fost intens studiate în ultimul timp. Proprietăţile mecanice (rezistenţa la compresiune şi rezistenţa la încovoiere) au fost investigate în diferite condiţii de întărire (standard şi cu abur). Silicea ultrafină are caracteristicile prin care dobândeşte abilitatea de constituient al compozitelor de înaltă rezistenţă, pe bază de ciment. Utilizarea din ce în ce mai frecventă a betonului autocompactant de înaltă performanţă justifică necesitatea substituirii cimentului cu adaosuri active. În acest articol este pusă în discuţie posibilitatea realizării betonului autocompactant de înaltă performanţă cu materiale disponibile în Serbia, pe baza activităţilor experimentale a autorilor. Sunt prezentate trei serii de probe cu adaosuri reactive diferite ( silicea ultrafină a fost substituită cu metacaolin în proporţie de 20% şi 40% şi cu cenuşă zburătoare în proporţie de 20%). Amestecurile au avut consistenţa specifică betonului autocompactant. Rezistenţa la compresiune la 28 de zile a variat între 165 şi 195 MPa, pentru probele tratate termic şi între 135 şi 150 MPa pentru probele cu întărire standard. De asemenea, sunt prezentate micrografiile SEM ale fazelor C-S-H formate în condiţiile întăririi aceelerate, cu abur la presiunea normală şi în autoclavă.
Cuvinte cheie
UHPSCC, aditivi fini reactivi, întărire accelerată cu abur la presiune normală, întărire sub presiune în autoclavă
DAN GEORGESCU, ADELINA APOSTU, RADU GAVRILESCU
Rezumat
Proiectarea duratei de serviciu a construcţiilor din beton armat poate fi efectuată utilizând metode de complexitate diferită (integral probabilistice, bazate pe coeficienţi parţiali de proiectare sau pe baza asigurării unor compoziţii adecvate). Indiferent de complexitate, rezultatele cercetărilor experimentale in-situ şi în laborator trebuie să pună la dispoziţie datele necesare unor astfel de abordări pentru diferite tipuri de mecanisme de degradare a betonului armat.
Articolul prezintă rezultatele unor cercetări experimentale efectuate pe betoane preparate cu cimentul tip CEM III/A Carpatcement, ca exemplu pentru obţinerea datelor necesare stabilirii duratei de serviciu a construcţiilor realizate cu un anumit tip de ciment.
Cuvinte cheie
beton, proiectare durata de serviciu, cloruri, carbonatare
DAN GEORGESCU, ADELINA APOSTU, RADU GAVRILESCU
Rezumat
Acţiunile mediului pot cauza deteriorări ale betonului având drept consecinţă o reducere accentuată a performanţei elementelor/structurilor de construcţii. Proiectarea duratei de serviciu a unor structuri se efectuează având în vedere metode de diferite complexităţi care trebuie să aibă în vedere atât o riguroasă selectare a materialelor cât şi factori importanţi legaţi de execuţie, inspecţia execuţiei, întreţinere, evaluarea stării pe timpul duratei de serviciu. Indiferent de complexitatea metodei adoptate, procesul de proiectare a duratei de serviciu trebuie să aibă la bază rezultatele unor cercetări experimentale, necesare pentru evaluarea evoluţiei caracteristicilor materialelor funcţie de diferitele condiţii de mediu. Atacul prin îngheţ-dezgheţ, cu/şi fără agenti de dezgheţare constituie una dintre acţiunile cu o apariţie frecventă şi care provoacă deteriorări importante ale betonului.
Lucrarea prezintă o analiză a principalelor metode experimentale legate de acţiunea de îngheţ-dezgheţ (Partea 1) şi rezultatele obţinute de autori prin aplicarea diferitelor metode de determinare a rezistenţei la îngheţ-dezgheţ asupra unor betoane preparate cu cimenturi produse de CARPATCEMENT HOLDING S.A. – HEIDELBERGCEMENT GROUP ce vor fi prezentate în Partea a II-a.
Cuvinte cheie
beton, acțiune îngheț/dezgheț, durată de serviciu, metode experimentale
GABRIEL OPRIŞAN, NICOLAE ŢĂRANU, VLAD MUNTEANU, MIHAI BUDESCU, CIPRIAN COZMANCIUC, RUXANDRA OLTEAN
Rezumat
Reabilitarea structurală a stâlpilor din beton utilizând confinarea cu membrane compozite a devenit o tehnică larg acceptată în practică. La Facultatea de Construcţii şi Instalaţii din Iaşi, s-a desfăşurat un program experimental extins, având ca obiectiv evaluarea eficienţei efectului de confinare a stâlpilor din beton cu membrane din compozite polimerice, armate cu fibre (CPAF). Prin rezultatele obţinute s-a determinat eficacitatea soluţiei de înfăşurare cu membrane din compozite polimerice armate cu fibre din sticlă (CPAFS) şi cu fibre din carbon (CPAFC). Rezultatele au evidenţiat creşterea rezistenţelor betonului cu procente însemnate. Pe baza rezultatelor experimentale a fost propusă o relaţie predictivă apropiată modelelor analitice propuse de alţi cercetători.
Cuvinte cheie
stâlpi din beton confinați, membrane compozite, presiune de confinare, înfășurare, curbe tensiuni - deformații
XIAOJIAN GAO, YINGZI YANG, HONGWEI DENG
Rezumat
Tesiunile determinate de fenomenul de contracţie a unor betoane de mare rezistenţă cu/fără silice ultrafină s au măsurat la diferite adâncimi faţă de suprafaţa de uscare folosind un dispozitiv de tip LVDT (linear variable differential transformer) plasat pe probe prismatice care au expusă doar una dintre feţe unor medii cu umidităţi diferite (RH=75%, 54% şi 33%). Rezultatele arată că tensiunea internă scade cu creşterea distanţei de la suprafaţa expusă. Acesta diferenţă este cu atât mai mare cu cât timpul de expunere a probei la mediul de uscare creşte şi respectiv cu cât umiditatea mediului este mai redusă. Se poate stabili o relaţie liniară între diminuarea umidităţii interne relative şi tensiunea determinată de fenomenul de contracţie. Totuşi, contracţia în inetriorul probei este mai mare comparativ cu cea înregistrată în poziţiile exterioare pentru aceleaşi condiţii de uscare.
Cuvinte cheie
beton, contracție la uscare, umiditate relativă, distribuție diferențială a tensiunilor
DANIELA LOREDANA BELEŞ, VLAD CODREA
Rezumat
Emisiile de SO2 şi VOC au fost printre primii poluanţi care au cauzat experienţe provocatoare pentru industria cimentului. Metodele de reducere a acestora sunt specifice pentru fiecare instalaţie în parte şi vizează gestiunea materiei prime, a combustibililor sau echipamentelor şi proceselor suplimentare în fluxul tehnologic. Pentru generarea emisiilor de SO2 şi VOC sunt relevanţi însă doar compuşii de sulf piritic şi respectiv kerogenul. Lucrarea de faţă descrie impactul schimbării sursei componentei argiloase utilizată într-un proces de producţie a clincherului. Noul tip de argilă cu conţinuturi reduse de pirită şi TOC comparativ cu vechea sursă a determinat o reducere semnificativă a emisiilor SO2 şi VOC de la coşul cuptorului.
Cuvinte cheie
emisii, materiale argiloase, sulf piritic, amestecuri organice de sedimentare
ILEANA MOHANU, MARIA GEORGESCU, DAN MOHANU, LIANA MANOLACHE, COSMIN DRĂGĂNOAIE
Rezumat
Lucrarea aduce informaţii cu privire la caracteris ticile unor mortare colorate pe bază de var-calcar-tuf vulcanic-nisip de râu, destinate unor lucrări de conservare-restaurare a tencuielilor monumentelor istorice. Au fost efectuate investigaţii privind proprietăţile chimice, fizice şi cromatice ale materiilor prime. Au fost realizate compoziţii diferite de mortare, fiind caracterizate din punct de vedere fizico-mecanic la termenele de 28 şi 56 zile, precum şi estetic. Au fost făcute corelaţii între caracteristicile materiilor prime şi cele ale mortarelor. S-a constatat că tipul şi proporţia de calcar modifică în limite restrânse caracteristicile fizico-mecanice, imprimând mortarelor, în acelaşi timp, diferite tonuri luminoase, pastelate.
Cuvinte cheie
mortar pe bază de var, calcar, puzzolană, proprietăți mecanice, culoare