DOMENII DE INTERES   > >   Lianți și Betoane   > >   2026 - Vol. 56

MIRCEA BÂRNAURE, CONSTANTIN DORINEL VOINIȚCHI, FĂNICA VIRGINICA PANAIT


Rezumat

În cadrul acestui proiect experimental au fost realizate în condiții de laborator 6 compoziții de mortar pe bază de var cu raport volumic nisip/var= 1, 2, 3, 4, 5 și 7. Acestea au fost carbonatate accelerat și testate. Testele de rezistență la compresiune realizate pe probe standard care au relevat valori sensibil mai mari decât cele prevăzute de normele de proiectare și expertizare pentru aceleași compoziții. Testele realizate pe probe nestandardizate, cu înălțime redusă, apropiată de a celei corespunzătoare rostului de mortar, conduc la valori măsurate foarte mari, cu dificultăți de corelare între acestea și rezistențele obținute pe probe standardizate . Utilizarea analizelor chimice pentru evaluarea rezistentei mortarelor este fezabilă în cazul în care agregatul nu conține carbonați de Ca. Metoda de duritate superficială nu pare adaptată utilizării în cazul mortarelor de var, valorile obținute fiind prea mici. Pentru testele de rezistență la penetrare și testele de extragere a elementelor de fixare, valorile măsurate sunt foarte dispersate, astfel încât aceste metode nu par a fi fiabile pentru mortarele cu rezistență scăzută. Double Punch Test (DPT) poate oferi o alternativă la determinarea in situ a rezistenței la compresiune, rezultatele experimentale oferind o bună corelare cu rezistența la compresiune standard. Este nevoie de determinări prin mai multe metode pe probe prelevate in situ pentru estimarea diferențelor datorate condițiilor de întărire , pornind de la analiza chimica ce poate oferi caracteristicile compozitionale.

Cuvinte cheie

mortar, var, compoziție, rezistență la compresiune, analize chimice, double punch test

Anul

2026

Numărul

56 (1)

Paginile

75-82

Domenii de interes

LIANȚI ȘI BETOANE

Articol integral

ALEXANDR MUNTEAN, CONSTANTIN DORINEL VOINIȚCHI, BOGDAN ANDREI, FANICA VIRGINICA PANAIT


Rezumat

A fost studiată posibilitatea utilizării altor tipuri de cimenturi, pe lângă cele unitare prevăzute de standardele pentru beton rutier. În acest sens, au fost analizate modificările proprietăților mecanice și de durabilitate la înlocuirea unui ciment CEM I42.5R cu cimenturi de tip CEM II A-M (S-LL) 42.5R și a unuia realizat în laborator de tip CEM II A-V. Betonele realizate cu cimenturi cu adaosuri au prezentat caracteristici mecanice mai bune în ceea ce privește rezistența la compresiune, rezistența la încovoiere și rezistența la uzură pe termen lung sau echivalente betonului realizat cu ciment unitar pentru modulul de elasticitate. Testele de durabilitate - rezistența la îngheț-dezgheț au evidențiat un comportament mai bun al betoanelor cu cimenturi cu aditivi față de cel standard. Contracția betonului cu ciment de tip CEM II A-V a fost foarte apropiată de cea a betonului de referință realizat cu ciment unitar; betonul realizat cu ciment CEM II A-M (S-LL) a avut o contracție semnificativ mai mare. Rezultatele sunt promițătoare, deschizând calea testării la scară mai largă a mai multor tipuri de cimenturi cu aditivi, atât pentru proprietățile mecanice clasice și de durabilitate, cât și pentru unele rezultate din studiul literaturii de specialitate din alte țări.

Cuvinte cheie

ciment, beton, trotuar, durabilitate, rezistență mecanică

Anul

2026

Numărul

56 (1)

Paginile

83-89

Domenii de interes

LIANȚI ȘI BETOANE

Articol integral

NICULAE NOICA, CONSTANTIN DORINEL VOINIȚCHI, RADU CONSTANTIN VOINIȚCHI, GEORGETA VOICU, FĂNICA VIRGINICA PANAIT, MADJID HADJ AMER


Rezumat

Investigarea unei grinzi din beton armat cu o vechime de 120 de ani a fost efectuată pentru a determina gradul de degradare și alte caracteristici de durabilitate. Ideea din spatele investigațiilor a fost de a găsi parametri compoziționali care să asigure durabilitatea pe baza unui experiment la scară reală. Testul HCT și observațiile vizuale arată o stare bună a armăturilor de beton, în ciuda vârstei grinzii. Adâncimea de carbonatare în unele locuri este practic zero, iar investigațiile ulterioare au relevat un pH ridicat în beton. Folosind XRD pe pulbere din matricea betonului, s-au găsit silicați de calciu nehidratați chiar și după mai mult de 100 de ani, fapt atribuit măcinării grosiere a cimentului belitic. Acest lucru a condus la beton autoreparant cu mult înainte de apariția conceptului.

Cuvinte cheie

carbonatare, durabilitate, vechi, beton, ciment

Anul

2026

Numărul

56 (1)

Paginile

90-97

Domenii de interes

LIANȚI ȘI BETOANE

Articol integral

SEDIGHEH HOSSEINI , HOSSEIN MOHAMMADI MANESH, SAYED YASSIN MOUSAVI


Rezumat

This paper investigates the effect of combined calcium nitrate tetrahydrate (CN), calcium formate (CF), and silica fume (SF) on early-age compressive strength in Portland cement mortar. For an appropriate mix design with limited numbers of trials, a Taguchi experimental design was conducted. CF was added at 0.5%, 1%, and 1.5%, CN at 1%, 2%, and 3%, and SF at 5%, 10%, and 15% as partial cement replacements. Compressive strength measurements, XRD, FT IR, and FESEM provided information on hydration products, phase transformations, and microstructural densification upon hydration. The optimum mix of 1% CN, 1% CF, and 5% SF improved the 7-day compressive strength by 16.1% over that of the control. CF favored the development of C-S-H by formate action; CN accelerated hydration through the provision of calcium ions, and SF reduced porosity by pozzolanic reaction and filler action. XRD and FT IR showed a decrease in portlandite, while FESEM presented a denser matrix. Accordingly, the results suggest a feasible way to enhance the early performance of cement mortars by adjusting CN, CF, and SF contents.

Cuvinte cheie

Portland cement, silica fume, calcium nitrate, calcium formate, compressive strength

Anul

2026

Numărul

56 (1)

Paginile

98-108

Domenii de interes

LIANȚI ȘI BETOANE

Articol integral