DOMENII DE INTERES   > >   Știința Materialelor   > >   2015 - Vol. 45

DOREL RADU, OVIDIU DUMITRESCU


Rezumat

Tipul, proporţia şi caracteristicile chimico-structurale ale compuşilor care apar în urma reacţiilor între diverşi oxizi sunt determinate de două grupe principale de factori de influenţă: particularităţile chimoco-structurale ale reactanţilor (oxizii de start) şi condiţiile de procesare (rută de geneză).

Deoarece reacţiile de formare a compuşilor oxidici reprezintă reacţii de neutralizare (de tip acid-bază) între oxizii reactanţi, în lucrare se relevă în ce măsură bazicitatea sistemului determină valoric diversele funcţii termodinamice ataşate reacţiei de formare a compuşilor din sistemele alcalino-silicatice.

Se evidenţiază că, oarecum surprinzător, nu există o corelaţie puternică între funcţiile termodinamice considerate (entalpie standard de formare, deltaH0298 , şi energia liberă standard de formare Gibbs, deltaG0298) şi bazicitatea compuşilor comensurată prin parametrul „ponderea bazicităţii”, pB, în %.

Totodată, o foarte strânsă corelaţie se manifestă între proprietăţile termodinamice „specifice” şi pB. Proprietăţile termodinamice specifice s-au obţinut raportând mărimile standard (clasice) la numărul de moli de oxid din compusul rezultat în urma reacţiei.

Cuvinte cheie

energie liberă standard de formare Gibbs, entalpie standard, bazicitate, sisteme alcalino-silicatice

Anul

2015

Numărul

45 (1)

Paginile

73-79

Domenii de interes

ȘTIINȚA MATERIALELOR

Articol integral

MONA BARBU, MIHAI BRATU, OVIDIU DUMITRESCU


Rezumat

Problema protecţiei mediului se concentrează pe prevenirea şi combaterea fenomenelor de poluare provocate de unele activităţi umane, cum sunt cele privind încălzirea globală şi efectul de seră. Sectorul energetic are ceea mai mare contribuţie în ceea ce priveşte emisiile de gaze cu efect de seră.

Lucrarea îşi propune o aplicaţie în domeniul energetic pentru evaluarea emisiilor de CO2 rezultate la arderea combustibilor solizi clasici şi alternativi cu biomasă, la o Centrală Electrică de Termoficare (CET), prin două metode, atât prin calcul utilizând datele obţinute în urma investigaţiilor analitice de laborator, cât şi prin măsurare directă la sursă.

Investigaţiile au fost efectuate pentru a evidenţia influenţa adaosului de biomasă (rumeguş) la combustibilul solid clasic (lignit) pentru reducerea emisiilor de CO2, recuperarea conţinutului de carbon nears prezent în zgură, îmbunătăţirea proprietăţilor energetice ale lignitului, toate în scopul valorificării deşeurilor de biomasă şi de zgură şi a reducerii emisiilor de CO2

Cuvinte cheie

biomasă, cărbune, deșeu, emisii CO2

Anul

2015

Numărul

45 (2)

Paginile

171-177

Domenii de interes

ȘTIINȚA MATERIALELOR

Articol integral

MIRELA LAZĂR, DANIELA FIAT, GHEORGHE HUBCĂ


Rezumat

Pe parcursul ultimilor ani, produsele peliculogene obţinute prin adăugarea în compoziţie a pigmentului nanometric fotocatalitic de dioxid de titan, au atras considerabil atenţia atât a cercetătorilor cât şi a producătorilor.

Scopul lucrării constă în elaborarea unor noi compoziţii pe bază de lianţi organici în dispersie apoasă cu conţinut diferit de pigment nanometric fotocatalitic de dioxid de titan iar noutatea constă in influenţa acestora asupra proprietăţilor produselor peliculogene. Studiul efectuat asupra acestor produse a evidenţiat efectul de autocurăţare al peliculelor după expunere la radiaţii UV şi condensare şi după expunere la îmbătrânire naturală în mediu urban-industrial precum şi îmbunătăţirea anumitor proprietăţi precum: puterea de acoperire, aderenţa la suport, permeabilitatea la apă şi a vaporilor de apă.

Cuvinte cheie

dioxid de titan, autocurățare, fotocataliză, produse peliculogene, dispersie apoasă

Anul

2015

Numărul

45 (2)

Paginile

178-187

Domenii de interes

ȘTIINȚA MATERIALELOR

Articol integral

MUSTAFA BASIM MOHAMMED AL TAMEEMI, DRAGOŞ GUDOVAN, RALUCA STAN, DAN MIHĂIESCU, CRISTINA OTT


Rezumat

In această lucrare au fost investigate diferenţele între eficienţa de încapsulare şi comportarea la eliberarea controlată a unor nanotuburi de silice şi respectiv MCM-41 utilizând Ibuprofen ca model. Cea mai mare eficienţă de încapsulare a fost obţinută pentru MCM-41 în timp ce nanotuburile de silice au încapsulat cea mai mare cantitate de Ibuprofen datorită spaţiului interior. Experimentele de eliberare favorizează MCM-41, 26% în 50 min., în timp ce nanotuburile eliberează 80% din medicament. Materialele investigate au fost sintetizate prin proceduri sol-gel raportate pornind de la TEOS şi diferiţi agenţi de direcţionare a structurii şi morfologia lor a fost investigată prin microscopie SEM şi TEM.

Cuvinte cheie

MCM-41, nanotuburi de silice, Ibuprofen, eficiență încapsulare, silice, sol-gel

RĂZVAN STATE, FLORICA PAPA, CORNEL MUNTEANU, IOAN BALINT, ALBERTO ION, ADRIAN VOLCEANOV


Rezumat

Nanoparticule de aur cu dimensiuni între 2 şi 5 nm au fost sintetizate folosind o metodă de obţinere facilă şi cu o reproductibilitate bună, folosind PVP ca şi polimer protector şi NaBH4 ca agent de reducere. Nanoparticulele de Au au fost caracterizate prin TEM, XPS, XRD şi UV-Vis. Acestea sunt sferice şi au o dispersie bună devenind astfel adecvate pentru o serie largă de aplicaţii, printre acestea putându-se număra teste catalitice şi fotocatalitice de reducerea a nitraţilor şi a nitriţilor din ape.

Cuvinte cheie

nanoparticule de aur, sinteză, caracterizare

Anul

2015

Numărul

45 (3)

Paginile

262-266

Domenii de interes

COMPOZITE ȘI NANOCOMPOZITE

ȘTIINȚA MATERIALELOR

Articol integral

UMUT YERLESEN, MÜNIR TASDEMIR


Rezumat

The effect of zinc oxide (ZnO) and zinc borate (ZnHBO3) on the mechanical properties of high density polyethylene (HDPE) was investigated. Composites of HDPE with zinc oxide and zinc borate were prepared by melt mixing in a twin screw extruder and then the composites were molded by compression molding method. Filler contents in the HDPE were 5, 10 and 15 wt%.

The dispersion of zinc oxide and zinc borate particles in the matrix polymers was investigated using SEM. It was observed that the dispersion of ZnO and ZnHBO3 particles were relatively good with low ZnO and ZnHBO3 content but the aggregates of ZnO and ZnHBO3 particles in a polymer matrix increased with increasing content. The mechanical test showed that the elasticity modulus, hardness and density of HDPE composites increased with increasing ZnO and ZnHBO3 content. The addition of fillers to the HDPE changed the wear rate of the composites as well.

Cuvinte cheie

HDPE, compozite, ZnO, borat de zinc, proprietăți mecanice, uzură

Anul

2015

Numărul

45 (4)

Paginile

364-369

Domenii de interes

ȘTIINȚA MATERIALELOR

Articol integral